Orgoliul si mandria in mesajul lui Branham - prima parte

Citind din carte acest pasaj din imagine, multi lideri si predicatori de la mesaj mi-au aparut in fata ochilor. 

Multe evenimente, multe faze, multe lucruri triste. 

Asa cum eu vad, este exact tipologia lui Branham si a celor de la mesaj. 

Urmariti orice discutie cu ei. Urmariti predicile lor si pe Youtube. Urmariti orice postari au ei pe Facebook la subiecte religioase sau la comentarii. Vedeti postarile de pe blogurile lor. Ei sunt tot pe contre. Tot in ofensiva. Tot pe autoproslavire proprie. Tot pe a dovedi ceva. Tot pe lauda de sine. Tot pe cearta. Tot pe acuzare. Tot pe atac.

Ei sunt tot pe atac si nu pe a da valoare celor cu care comunica. De aceea nu gasesti in comunicarile lor nimic cu valoare, educativa, intelectuala sau Cereasca, ori spirituala cu putere de transformare, de ajutor. Valoare care la un moment dat sa te atinga, sa miste ceva in tine, sa te apleci, daca e cazul, de bunavoie, pe genunchi si sa te rogi, sa plangi, sa ceri o schimbare in bine a vietii, a gandului, a pasilor. 

Ei doar arunca versete biblice in stanga si dreapta ca sa isi dovedeasca teoriile. Alt interes nu au.

Pana si unele adevaruri biblice pe care le mai spun uneori, ei le otravesc dandu-le doar sens negativ acestora. Le folosesc doar in favoarea lor si doar in defavoarea altora. Asa ceva e rautate nascuta din orgoliu.

Ei o fac ca si cum ei ar fi stapanii versetelor biblice. Ca si cum Biblia si versetele biblice sunt proprietatea lor. 

Ei bine dragilor, aflati acum ce am aflat si eu mai demult. Nu sunteti stapanii Cuvantului sa il aplicati si dati altora dupa emotiile voastre negative, dupa voia orgoliilor personale sau dupa cum v-ati trezit dimineata. Este un orgoliu nociv acest comportament pe care il aveti. 

(Fac o paranteza. Insasi acest blog nu ar fi aparut daca un frate de la mesaj, nu ar fi fost plin de orgoliu atacandu-ma si acuzandu-ma pe blogul celalalt motivational, ba ca eu nu mai cred mesajul lui Branham, ca sunt ratacit, ca sunt pierdut, samd. Aici am descris cum am pornit acest blog https://mesajul.blogspot.ro/2013/05/cum-am-inceput-acest-blog.html )

Eu va spun ca sa stiti bine, ca atitudinea aceasta nu are de-a face cu Dumnezeu, cu lucrarea Lui, nu va face bine deloc si nu este deloc spirituala si nici nu ajutati pe altii cu ea. Dimpotriva, faceti mult rau incepand cu cei din jurul vostru.

Am vazut asta pretutindeni la ei. Branhamisti, frankisti, tunetisti, etc. E de fapt acelasi duh la lucru. Este vorba despre orgoliul. Este "pacatul originar" interior al umanitatii. 

Tot ceea ce cauta ei sa faca este sa impuna ideile lor, si ce e socant este ca EI NU AU NICI O TREABA SA ASCULTE la alte argumente, chiar daca acestea sunt reale, de bun simt, sunt pertinente, biblice, sunt dovedite in intregime ca fiind 100% adevarate. Dar lor nu le pasa de adevar. Le pasa de un singur lucru. Sa isi dea singuri dreptate. Este orgoliu.

Dintr-un orgoliu prostesc, ei nu dau dreptate altora care le spune ceva corect, chiar daca ei stiu ca este asa, doar pentru ca acela nu este cu ei, sau ca nu este supus ideilor lor despre Cuvant.

Acesta este crestinism? Nicidecum. Este acesta un model de slujire sfant si biblic? Nicidecum. 

Dar ce este? 

Este boala orgoliului de care ei sufera. Este infantilism la nivel spiritual, emotional si mental.

Veti vedea in acest articol dovezi clare ca astfel de comportamente si tipare psihologice sunt ca si otrava si ca ele se nasc numai dintr-un orgoliu diabolic, dintr-o ambitie rea, dintr-o mandrie ascunsa in om.

Ce inseamna acest tipar comportamental pe care il au?

Aici mai jos gasim raspunsuri plauzibile.

Voi scrie aici, apoi las o parte din descrierea psihologica a orgoliului din cartea aceasta, iar apoi voi incheia.

Incepand cu Branham, eu cred ca am vazut asta la 90% dintre lideri dar si ca si credinciosii ai mesajului noi, inclusiv eu, am preluat multe elemente de egocentrism si mentalitate negativista si le-am transformat intr-un mare orgoliu personal, intr-o mandrie, o aroganta, ca numai noi suntem mireasa, ca noi avem profet adevarat si ca noi si numai noi, avem adevarul, samd.

Acum vad si cred ca sursa raului de la cei care urmeaza mesajul lui Branham este orgoliul. 

Orgoliul este acela care produce stari de tensiune interiora, aduce cearta, aduce ura, mandrie, minciuna, barfa, nemultumire, aroganta, rautate, nedreptate, prostie, nebunie, aduce invidie, competitie, ignoranta, nervozitate, dezbinari, depresie.

Acest tipar comportamental este generat de catre EGO si orgoliu si face doar rau.

La Cluj, tot la fel. 

Primele manifestari grave de orgoliu le-am vazut la primul meu pastor de la Cluj. Acel om, prin orgoliul lui, a facut mult, foarte mult rau si inca continua sa faca. El si multi oameni din jurul lui l-au copiat in acest comportament orgolios, ambitios, deloc iubitor si deloc duhovnicesc. Eu venind la mesaj din zona baptista, am fost surprins negativ sa vad atata mandrie si orgoliu la pastor.

Ascultandu-l si pe el cum vorbeste, si pe Branham si pe multi altii in timp, am observat ca fiecare dintre noi -si eu desigur- am fost prinsi in acest orgoliu, aceasta mentalitate nociva. Unii am fost prinsi intr-o masura mai mare, altii in alta mai mica. 

Apoi, aceleasi tipare comportamentale orgolioase au fost manifestate si in viata altor lideri si frati din Cluj si din intreaga tara. 

Imi amintesc ca a fost peste tot, mai ales la Cluj, mult circ, cearta si barfe si discutii total inutile intinse pe o perioada de ani si ani de zile. Cine ce a zis, cine ce a facut? Unde a mers cutare? Cum s-a imbracat cutare? Ce masina si-a luat cutare? De unde are bani cutare?

Pentru ce toate acestea? Pentru nimic. A fost doar timp si viata risipita in zadar. 

Daca va intrebati de ce s-au intamplat si se intampla atatea rele la mesajul lui Branham, pe orice linie, sa stiti ca 99% din motive este ORGOLIUL. 

Au fost de cele mai multe ori ambitii egoiste, bazate pe diferite cunostinte cum ar fi, ca numai noi stim botezul adevarat, ca numai noi suntem Mireasa, etc. 

Orgoliosul este omul care face orice sa para ca are dreptate, sa impresioneze, sa fie ceea ce nu e in realitate. Orgoliosul nu accepta, nici mort, ca altul sa aiba dreptate, sau sa fie mai bun decat el, sau sa aiba succes. Vai, orgoliosul se imbolnaveste de invidie si de rautate daca se intampla asa ceva.

Orgoliosul minte total fara ezitare, doar ca totul sa para sa fie asa cum vrea el. Evita intentionat adevarul (asta e grav) doar pentru a-si satisface propriu orgoliu care are radacini adanci in propriul trecut.

Este incredibil cat rau face orgoliul in vietile noastre si in relatii familiale, prietenesti, comunitate, iar daca ii aplicam o directie religioasa acesta face urat de tot. Provoaca distrugeri. Orgoliul castiga satisfactie cand altii se pierd si se prabusesc.

Studiind in ultimele luni mai multe subiecte pentru vindecare am dat peste una din principalele surse ale raului si al bolilor psihice si fizice. Acesta este orgoliul. 

Am aflat deci, inca un motiv pentru care Branham a mintit atat de mult. A facut-o pentru ca a fost extrem de orgolios. Iar smerenia pe care si-o producea singur, este o dovada de orgoliu, deoarece Branham vroia sa fie vazut ca fiind foarte smerit. 

Cum s-a manifestat orgoliul lui Branham in cel mai vizibil mod? 

Iata cum.

Branham vroia sa fie profetul Ilie. El s-a declarat in mod total necinstit si nebiblic ca fiind profetul Ilie din Mal 4:5 si a jignit urat pe toti care nu au crezut asta.

Vroia sa fie Moise. 

Vroia sa fie Ioan Botezatorul. 

Vroia sa fie Isus. 

Vroia sa fie Pavel. 

Vroia sa fie Noe. 

Vroia sa fie Avraam. 

Vroia sa fie ingerul 7 din Apoc 10. 
Vroia sa fie Fiul Omului. 

Vroia sa fie Mesagerul adevarat. 

Vroia sa fie singurul mesager al timpului. 
Vroia sa fie lumina din timpul serii.

Vroia sa fie singurul caruia i sa descoperit Cuvantul. 
Vroia sa fie Dumnezeu in trup uman de care toti sa asculte.
Vroia sa fie ingerul 7 al Bisericii din Laodicea.

(Pot spune, ca o opinie pur personala, ca descrierea pe care Domnul o face acelui inger laodicean, adica ii spune aspru ca de fapt el e sarac, nenorocit, ticalos, orb si gol, i se potriveste foarte bine lui Branham. Interesant e ca Domnul vede dincolo de aparente si ii spune ADEVARUL. Poti spune si tu acelasi lucru ca si Domnul? Surprinzator si foarte diferit de cum noi il privim pe acel inger al Bisericii Laodicea. Ce vede Domnul dincolo de aparente, in acel inger? Eu am vazut, de aceea ati gasit aici in blog atatea dovezi ca Branham si mesajul lui nu e aproape nimic din ce a pretins ca e.)

Branham a jignit urat pe toti care nu au crezut toate aceste aplicari de versete biblice lui insusi. A devenit bolnav de obsesia asta de a fi un personaj celebru din Biblie si apoi a derapat atat de grav incat a vrut ca el sa fie toate la un loc, inclusiv Isus si Dumnezeu in trup.

Branham nu doar ca a crezut astea pentru sine -ceea ce era fix treaba lui si dreptul lui- ci el a incercat sa impuna tuturora sub amenintari, aceste idei nascute din orgoliul lui nestapanit.

Cititi va rog predicile lui Branham si vedeti cu ochii vostri. Nu ma credeti doar pentru ca o spun. Veti vedea foarte repede cum orgoliosul de Branham se plasa pe sine, mai ales in anii 60, in orice tablou biblic ca el singur fiind unul din acesti eroi ai Bibliei, in acest timp de sfarsit. 

Macar daca ar fi fost asa domnule. AM FI AVUT MOTIVE DE BUCURIE ACUM! AR FI FOST MINUNAT! Dar s-a dovedit ca nu e asa. Aici a venit dezamagirea si demascarea asa zisului mesaj.

Ce inseamna a fi autentic ?

Frate, sora, eu cred ca cel mai bine pentru Branham, ar fi fost ca sa fie el insusi. Evanghelist cu daruri diverse de folos credinciosilor. Ar fi fost mai fericit si ar facut lucrurile in mod corect. A fost o greseala uriasa incercarea lui de a fi altii. Asa a devenit el un fals. Si aici mai apare o grava problema. Tot asa devenim si noi falsi, incercand sa fim ce el a zis ca suntem, adica Mireasa. (pentru ca urmam ideile lui.)

Sa fi tu insuti, inseamna a fi autentic. A fi adevarat. Cu bune, cu rele, dar esti tu. Asta e frumusetea unei vietii simple si fericite. Esti tu insuti. 

Esti imperfect, eu sunt imperfect, dar suntem noi insine si lucram la noi insine zi de zi. 

De ce e important sa fii autentic?

Daca retineti ceva cu privire la autenticitate retineti asta, va rog. 

A fi tu insuti, a fi autentic este singurul punct de unde Dumnezeu poate incepe cu tine lucrarea si vindecarea interioara, daca e cazul, dar si orice altceva legat de misiunea ta personala pe acest pamant. 

Dumnezeu nu poate incepe lucrarea interioara reala cu acela care tu te dai, dar care nu esti. Si stii de ce? Pentru ca acela care tu te dai si te crezi, acela nu exista. Si Dumnezeu nu lucreaza cu un personaj imaginar, sau cu unul creat de mintea lui Branham sau a ta, ci El lucreaza cu un personaj real, deoarece El a platit pretul pentru TINE, cel real, nu pentru cel imaginar. Tocmai am avut o revelatie frate! 

Si acel autentic trebuie sa fi tu. A fi autentic nu inseamna perfect. Sa nu confundam lucrurile. A fi autentic inseamna a fi adevarat si a fi perfectibil. 

Asa ca cel mai bine si sigur lucru ca sa ajungi la Cer, este sa inveti sa fii tu insuti. 

Om preaiubit, descopera simplitatea realitatii tale. Altfel esti si vei ramane doar un fals, pentru ca esti ceea ce tu ti-ai inchipuit despre tine sau ce altii au zis ca esti.

E foarte clar asta, nu?

Ce puternic este acest adevar. Pe mine m-a umplut de putere si de viata acest adevar etern. 

Frate, acest adevar ne scapa de falsitate si de zeci de ani de ratacire in credinta falsa, si in religie. Ne elibereaza de a fi ceea ce altii au vrut sa fim.

Este o revelatie adevarata pentru mine. Sper ca va ajuta si pe voi.

Acest adevar puternic mi-a dezvaluit cat de usor poate lucra viata si Dumnezeu cu mine atunci cand sunt eu insumi si nu am pretenti arogante despre mine si imi vad de treaba, si-mi dau silinta sa traiesc frumos. 

Si am vazut, si la mine in viata, cata suferinta si neimplinire are acel om, care se da drept altul, pierzandu-si astfel pretioasa lui viata in iluzia ca e ceva ce nu e. 

E bine si frumos sa traiesti in mod autentic dar si sa permiti altora sa fie ei insisi, nu ce vrei tu ca ei sa fie. 

Orgoliile oamenilor de la mesaj impun mereu altora ce sa fie ce sa nu fie. Acestea sunt ambitii religioase, orgolii nesanatoase. Mesajul lui Branham te face sa fii fals si sa consideri si pe altii falsi. De fapt, de aia o si faci cu altii, pentru tu esti primul si cel mai mare fals.

Ce l-a facut pe Branham atat de fals?

Branham a vrut tot timpul sa fie tot altii, asa cum ati citit in lista de sus si, in plus, el nu descoperit nici o taina asa cum a pretins, ci s-au gasit zeci si sute de dovezi ca a copiat si preluat de la altii asa zisele descoperiri, invataturi biblice. Asa ca Branham ne-a mintit. 

Asta la facut in primul rand un fals. (Ma intrebam ca de ce oare Branham se dispretuia pe sine atat de mult, incat nu vroia sa fie el insusi si dorea sa fure slava eroilor din Biblie?)

Si inca o problema foarte grava, legata de nebunie si orgoliu absolut nebun, este ca el a vrut sa ia totul de la altii, ca acestia sa nu FIE NIMIC FARA APROBAREA SA. 

Va dati seama ce descoperim acum in viata lui Branham? Un orgoliu absolut. Un orgoliu diabolic.

Pe cei care, asa in mod simplu, au vrut sa fie doar crestini baptisti, penticostali sau oridecare erau ei, BRANHAM I-A DESFIINTAT LUANDU-LE PANA SI ACEST DREPT ELEMENTAR DAT DE DUMNEZEU, daca acestia nu ii urmeaza ideile lui, pe nedrept numite "descoperire." 

Branham cel fals, din orgoliu, i-a declarat pe ei ca fiind falsi. Ironia sortii.

Branham a incercat sa le confiste mantuirea (care este de fapt un dar gratuit prin harul lui Cristos) pentru ca ei nu au acceptat multe din ideile lui. 

Mai frate, ce e asta? Le iei totul celorlalti? 

Pe tine te plasezi ca un mare profet si mare inger si mare mesager iar pe altii ii arunci la gunoi? 

Branham se plaseaza pe sine sus, si in ochii lui el devine TOTUL, devine ABSOLUTUL, iar crestinii din alte comunitati devin NIMIC. 

Ce rautate, ce orgoliu nepotolit, ce om fara suflet. Tot asa sunt cativa pastori de la mesaj. Unul cel putin este la Cluj. Au o satisfactie perversa interioara pe care o potolesc doar cand fac rau altora, cand le distrug fiinta, cand declara ca aceia sunt nimic fara ei. Se cred niste zei infailibili acesti oameni absolut bolnavi psihic. Da, bolnavi psihic, obsedati de orgolii si control.

As vrea sa gasesc cuvinte sa pot descrie aceasta stare pe care a avut-o Branham. Vad ca e o combinatie intre o nefericire ascunsa, de o dimensiune cosmica, si o aroganta si orgoliu de dimensiuni astronomice. 

Ce urat pentru un lider crestin la nivelul acela, sa se poarte asa. 

Noi astia de jos da, mai cadem, mai gresim, mai pacatuim. Asa e viata, cu bune si rele, dar frate, unul cu pretentia lui Branham sa faca asemenea mizerie? 

Nu ma mir ca seamana perfect cu descrierea ingerului din Laodicea. Orb, gol, ticalos, nenorocit, sarac! TICALOS! ORB! GOL! NENOROCIT! SARAC! Isus personal i-o spune in fata. Acel inger orgolios este singurul din Biblie cu care Isus vorbeste asa de direct si de dur. Nici cu Iuda Iscarioteanul, Isus nu a vorbit atat de aspru. 

Multumesc lui Isus pentru sustinere! 😇😊🙏

Asta spune totul despre Branham, nu semnele si minunile lui. 

Eu cred ca un slujitor al harului, al Imparatiei lui Hristos, se poarta cu oamenii cu totul diferit, chiar daca nu are aceleasi doctrine sau idei ca si altii. 

Diferenta dintre Isus si Branham

Nu uitati asta niciodata:

Domnul care era Sfânt, Sfânt, Sfânt, S-a facut păcat pentru noi si a făcut in asa fel incat sa ridice oamenii pacatosi, abandonati, parasiti, rai, leprosi si i-a facut sa se simta salvati, sa se simta iubiti, iertati, acceptati, primiti in brate iubitoare chiar fara nici un merit. I-a facut sa simta ca au o sansa la Cer, la viata, la schimbare, la transformare, la bunatatea lui Dumnezeu.

Branham, bolnav de orgoliu a facut total pe dos, total invers. 

El a facut ca oamenii salvati si buni sa se simta pierduti si rai. Ce fel de om ar face asa ceva? Un invidios, un afectat grav de nevrotism care vrea sa controleze pe aceia slabi de minte. 

Cine ar face asa ceva, cand Biblia porunceste clar cum sa devenim prin Cristos, si mai mult decat literal, chiar si natura interioara suspina in noi sa fim iubitori si asemanatori cu Domnul si suntem intristati cand nu reusim mereu sa fim cum dorim si gresim. De ce sa ataci si sa defaimezi in mod intentionat?

Primul, adica Domnul, ne invata prin iubire, lepadarea de orgoliu, iar al doilea, adica Branham, ne invata sa fim plini de orgoliu si sa respingem pe altii, sa-i etichetam negativ, sa ne comparam cu ei, sa ii dispretuim.

Apoi, tot din orgoliu, ura si dispret total, Branham a spus ca toti crestinii au "semnul fiarei" pentru ca ei nu urmeaza mesajul lui, sau, pentru ca ei nu explica anumite subiecte biblice la fel ca si el. 

Ce mai poti spune? 

Acest asa-zis profet a avut in ascuns un orgoliu diabolic, dar si a cultivat multa mandrie si rautate. Si mai rau decat asta, el a semanat multa ura si dispret si ne-a invatat si pe noi sa fim la fel ca si el. 

Ne-a invatat sa fim rai, orgoliosi, sa dispretuim pe altii.

Ne miram de ce unii din liderii nostri din trecut s-au purtat la fel ca el? Poate ca unii s-au purtat si mai rau decat Branham. Nu e de mirare.

Branham ne-a dus intr-o zona spirituala inferioara, josnica, mizerabila, de unde tot ce vedem este ca altii sunt rai si ca numai noi suntem buni si curand vine Domnul numai dupa Mireasa sa, adica noi. Doar noi. Doar noi. Acesta este orgoliu. Orgoliul acesta este otrava. Orgoliul acesta este cancer si este boala sufleteasca si mentala.

Branham ne-a influentat pe multi dintre noi in aceasta mentalitate toxica si dispretuitoare fata de normalitate, fata de alti oameni si deseori si fata de fratii care uneori nu ne mai plac, din diverse motive.

Oameni buni, daca voi aveti ochi duhovnicesti, vedeti ca de fapt Branham a fost un orgolios deosebit de crud facand asa ceva. El nu a invatat in mod biblic si echilibrat lucrurile si a produs multa distrugere. 

El a scos mereu sabia lui emotionala si nevrotica si a taiat continuu pe toti, urland mereu, zbierand tot timpul. 

El nu a semanat iubirea lui Dumnezeu, bunatatea, facerea de bine, iertarea, vindecarea sufletului, pacea sufletului, dragostea de frati, iubirea de oameni. Nu. De aceea el nu a invatat niciodata pe altii despre dragostea divina si despre lucrurile acestea atat de curate si sfinte ale lui Dumnezeu. 

El era obsedat de revelatia unor taine ca sa para special, tot din orgoliu. Taine care s-au dovedit a nu fi nimic altceva decat plagiatura.

Daca ar fi vrut, ca exemplu, sa-si promoveze ideea lui cu parul lung la femei, ca si proprie convingere personala, era dreptul lui, eu sunt de acord, si chiar trebuie respectat orice om daca are idei diferite. 

Dar frate, prin dragoste, Branham ar fi putut sa arate frumusetea feminina si feminitatea pronuntata si cat de frumoasa si feminina si naturala si originala poate arata o femeie -in opinia lui- care are parul lung. Dar nu sa urle toata ziua ca multe crestine au par scurt si sa minta ca e pacat daca cineva are parul scurt. 

Biblia spune ca era rusine, nu pacat. Asa a fost atunci. 

In traditia evreieasca era rusine, deoarece parul scurt insemna faptul ca femeia respectiva nu a fost supusa si i sa taiat parul deoarece parul insemna supunere fata de barbat. Asta a fost o traditie veche evreiasca mult mai neinsemnata decat taierea imprejur, care nici asta, nu mai e obligatorie.

Putea ca prin harul dumnezeiesc sa le dea femeilor motive si o incurajare sa poarte parul lung, nu sa tot urle si sa acuze ca au parul scurt.

Frate, iubirea si sanatatea emotionala, mentala, arata ce e frumos, ce e bine, nu face rau, nu se gandeste la rau, nu pune accent pe negativ, nu scoate raul la suprafata ci aduce solutia, iar mai departe e decizia fiecaruia daca accepta sau nu. 

Trebuie respectat omul, indiferent daca accepta sau nu, ideile mele sau ale tale, despre un subiect de viata sau biblic. Astazi poate o femeie nu intelege, dar peste 1 sau 5 ani poate isi schimba atitudinea. 

Niciodata nu stii cum Dumnezeu poate schimba lucrurile peste noapte.

De aceea nu trebuie sa judecam niciodata pe cineva pentru situatia lui din prezent si daca fix atunci cand noi le spunem ceva ei nu accepta ideile noastre. Nu trebuie sa ne impunem niciodata ideile. Acesta este orgoliul urmasilor mesajului. 

Da, din orgoliu personal ne dorim ca ei sa creada PE LOC CE LE SPUNEM. Asa ceva nu este deloc corect. Nu este frumos. Nu este ceea ce Dumnezeu vrea. Nu este ceea ce Dumnezeu lucreaza intr-un om. 

Prin comunicare si argumente, prin dezbatere, noi trebuie sa fim flexibili nu orgoliosi, si sa fim mereu in cautarea adevarului, a lucrurilor care ne fac mai buni, pentru noi insine, pentru societate, pentru familie, pentru Dumnezeu. 

Ce inseamna ca Branham a fost nevrotic?

El ne-a zis ca toata viata lui a fost nevrotic. Toata viata lui frate! Acum va dati seama de fapt ce inseamna asta?

Haideti sa va spun ce inseamna. 

Tot ce a simtit el, tot ce a gandit, tot ce a spus si a facut, a fost in cea mai mare parte influentat de proprii lui demoni interiori ai nevrotismului si orgoliilor personale cu privire la Dumnezeu, si nu inspirat de catre Dumnezeu.

Nevroza este definita ca fiind exprimarea sentimentelor pe cale negativa, pe calea nervilor, a urii, a dispretului. Exact asta a facut Branham si nevroza lui era motivul ca o face. El a avut dreptate. A fost nevrotic si inca unul foarte grav in ultimii ani ai vietii sale.

Asta confirma ce spune medicina psihiatrica si anume ca un om care vrea sa controleze viata si alegerile altora, care vrea sa isi impuna ideile lui altora, este un om BOLNAV DE ORGOLIU. ESTE DECI SI BOLNAV PSIHIC. 

Insa, la polul opus, unul care invata, educa si inspira pe altii sa isi faca -prin decizie proprie benevola- viata mai frumoasa, mai buna, mai aproape de lucruri de valoare spirituala, divina, umana, de tot ce e bun in societate, acela este un om adevarat a lui Dumnezeu si este o personalitate cu o gandire si o minte sanatoasa.

Eu cred ca asta ar trebui sa lucram sa devenim, fratilor. Oameni care inspiram, educam, nu care impunem. 

Tu ce fel de lider esti? Unul care inspira sau care impune?

Sau, pastorul tau ce fel de lider este? Unul care manipuleaza prin frica si impunere sau te inspira si faci lucruri pe care TU VREI sa le faci? 

Trebuie sa ne vindecam toti de boala orgoliului, fratii mei. Haide sa va spun ceva ce m-a ajutat foarte mult pe mine. 

Nu avem dreptul sa controlam vietile altora, in schimb putem explora bogatiile mari ale lui Cristos, ale cartilor, ale ideilor divine, ale noastre interioare si apoi le putem creste, le putem folosi pentru a vindeca si inspira alti oameni sa devina ceea ce vrea Dumnezeu, vrea ca ei sa devina, nu ceea ce orgoliul nostru vrea.

Dragi frati, in Imparatia lui Dumnezeu este vorba despre inspiratie si influenta pozitiva, despre convingere interioara prin acceptare personala, nu este vorba despre dominare, infricare, control sau impunere. 

Acestea din mesajul lui Branham sunt orgolii lumesti politice si religioase corupte, otravitoare si toxice. Nu uitati niciodata ca Cristos ne-a castigat inimile prin iubirea Lui extraordinara si prin cuvintele Lui vindecatoare si inspirative. 

Va mai intereseza daca inimile oamenilor sunt castigate de Cristos sau sunteti atat de falsi incat nici nu stiti ca El asa lucreaza cu oamenii? 

El o face prin inima, prin atingere, prin inoire, prin schimbare interioara. Eu cred ca sunteti atat de confuzi si efectiv ati uitat si nu mai stiti nimic despre cum Dumnezeu lucreaza cu omul. V-ati adancit in sectarism si rautate atat de mult incat nu mai aveti nici o sensibilitate a inimii? Eu sper ca nu.

Daca sunteti, nu lasati sa mai treaca nici o zi fara sa va schimbati inima.

Nu este trist sa fii la mesaj de 10-20 de ani si sa nu stii nimic despre cum Dumnezeu se apropie de fiinta umana pe care o iubeste? Tu poate stii regulile lui Branham da, dar nu stii nimic despre Dumnezeu.

Orgoliul este zidul cel mare dintre noi si Dumnezeu si dintre noi fratii

Din pacate, Branham s-a lasat prada si s-a lasat condus de orgoliul lui predicandu-se pe el insusi ca fiind ingerul 7 din Apocalipsa 10 si profetul Ilie si restul eroilor din Scripturi din lista de mai sus. 

A vrut sa impuna asta lumii crestine. A fost corect asa ceva? Nu a fost. Este biblic asa ceva? Nu este. 

Se pare ca doar asta il interesa. Sa plaseze aceste idei false in mintea noastra. Asta a fost preocuparea lui din aproape fiecare predica. Pune-ti mana si cititi predicile lui si vedeti.

Nu mai re-amintesc de probleme facute de Branham, in familiile oamenilor, cu invataturile sale confuze despre Casatorie si Divort.  Branham a facut mult rau altora.

Vroia sa para smerit in fata publicului spunand ca el niciodata nu ar accepta sa primeasca o masina luxoasa cadou, in timp ce avea masina luxoasa in garaj primita cadou de la Oamenii de Afaceri Crestini. Ce e asta? Ipocrizie nascuta din orgoliul personal.

Orgoliul la facut dintr-un evanghelist de succes, cu ambitii bune, pozitive, care cat de cat a ajutat si incurajat oamenii in anii '50, intr-un profet fals decazut, doborât de propriul orgoliu, ca si Lucifer.

A furat de la altii invataturile despre Botezul din Fapte 2:38, 7 Epoci, 7 Peceti, Samanta Sarpelui si multe altele, pentru un singur motiv: era orgolios si vroia sa isi satisfaca EGO-ul proclamandu-se singur marele profet Ilie care descopera tainele si restituie adevarul. 

Era dependent sa auda ca oamenii cred ca el este profetul lui Dumnezeu, de aceea intreba mereu pe toti cei din linia de rugaciune: 
CREZI CA EU SUNT PROFETUL LUI DUMNEZEU? 
CREZI CA EU SUNT PROFETUL LUI DUMNEZEU? 

Din orgoliu a urlat mereu si a predicat apoi mesajul ACUZATIA comparandu-se cu ISUS care a fost respins, pentru ca tot mai multe biserici crestine l-au parasit si respins. Urla dintr-un orgoliu ranit. 

Acesti orgoliosi sunt experti in arta de a se preface in victime. Ei fac rau altora si tot ei pozeaza in victime si apoi asmut pe cei ce ii urmeaza, impotriva celor care nu i-au crezut. 

Orgoliosii sunt si manipulatori ai celor ce ii urmeaza impotriva celor care nu ii urmeaza.

Acestia, care ii urmeaza pe lideri orgoliosi, sunt credinciosi naivi, cu gandire infantila, nematurizata psihologic si spiritual si ei devin victime adevarate ale orgoliilor liderilor lor.

Dar daca analizezi atent, vezi clar ca cei care l-au parasit pe Branham, stiau foarte bine ca profesorul CLARENCE LARKIN a scris majoritatea lucrarilor teologice despre Epoci si celelalte lucrari, cu mult timp inainte ca Branham sa predice macar sau sa se nasca. 

Ei stiau ca el minte. Multi care l-au iubit si l-au ajutat cu de toate, au suferit pentru el. Multora le-a parut foarte rau pentru ratacirea lui.

Au facut foarte bine ca l-au parasit. Asa este biblic. Sa parasesti pe cel care paraseste Cuvantul si minte intentionat. (nu ma refer la greseli inconstiente).

A aparat Branham Cuvantul sau orgoliul sau?

Branham in orgoliul sau, a continuat sa fie incapatanat in mod diabolic, lovind mereu pe altii, urland in mod isteric impotriva tuturor intr-o tentativa de a fi un justitiar si un aparator al Cuvantului.

Dar cercetand aproape vedem ca Branham nu a aparat Cuvantul lui Dumnezeu. Asta o vad foarte clar acum. Branham si-a aparat propriul lui ORGOLIU. 

Branham si-a aparat titlurile furate din Biblie, de inger, Ilie, Moise, etc. Pentru acelea lupta. Cititi si vedeti. 

Urletele sale ascundeau de fapt o frica teribila interioara de a nu fi crezut. Si-ar fi pierdut intreaga impresie falsa despre el. Asta l-ar fi aruncat intr-un haos psihic si mai grav. 

Daca din orgoliul lui credea ca el este profetul Ilie si ingerul 7 si toata constiinta si viitorul si le-a pus in ideile acestea, trebuia sa lupte pe viata si pe moarte sa le apere. Branham se apara pe sine, nu apara Cuvantul. 

Minciuna, ratacirea, au devenit necesare pentru el, ca orgoliul lui sa ramana neatins.

Asta ne spune si faptul ca deseori ORGOLIUL il face pe om sa sufere mult, nu cei din jurul lui. Lupta inutila pentru apararea propriului ORGOLIU aduce multa oboseala, neliniste, durere si epuizare in viata ORGOLIOSULUI.

EGO-ul lui Branham era nevrozat si urla mereu sa intimideze, sa infrice sufletele naive si nesigure de fagaduintele biblice ale harului lui Cristos. 

Branham nu a avut un mentor, un duhovnic, dupa ce l-au parasit cei apropiati. El nu a ascultat de nimeni, niciodata, desi cei mai multi au vrut sincer sa il ajute. 

Orice lider care nu are un mentor, sau un grup cu care sa se consulte, este orgolios. 

Cand voi auziti ca un lider spune ca el nu are nevoie de mentor, ca el il are pe Dumnezeu ca mentor, acela e mandru si orgolios.

Cand voi auziti ca un lider spune ca el nu are nevoie sa retraga nimic din ce a spus, acela e un lider mandru si orgolios. 

Singurul care a avut influenta majora asupra lui Branham si l-a si ordinat in slujba a fost pastorul lui, un vrajitor imperial, mason sef, sef de KKKlan, un infractor dovedit, condamnat deseori, rasist, de caracter rau famat. 

Bun. Sa mergem mai departe cu explicatia din cartea din care m-am inspirat in acest subiect.

Despre orgoliu - partial

“Sunt foarte putini oameni carora le place sa auda vorbindu-se despre orgoliu. N-am intalnit inca pe nimeni care sa fi reusit sa-l stapaneasca in intregime. Orgoliul este una dintre numeroasele manifestari ale fricii, dar acesta are si o latura care tine de aspiratia spre perfectiune a omului. Acesta este constient de perfectiunea divina care exista in el, dar o exploateaza in mod gresit din dorinta de a avea intotdeauna dreptate, in detrimentul celorlalti.

Orgoliul este o greseala a planului mental, a intelectului. Orgoliosul se recunoaste dupa felul in care vrea, in orice imprejurare, sa aiba dreptate si sa le arate celor din jur ca ei gresesc. Vrea sa dea impresia ca el este singurul castigator. 

Dar puterea ce pare sa vina din orgoliu nu este decat o iluzie, caci, in realitate, orgoliosul pierde intotdeauna.

Se spune ca orgoliul este cea mai mare nenorocire a umanitatii. El sta la originea marilor tulburari din viata sociala, a rivalitatii intre popoare, a razboaielor, intrigilor, urii si ranchiunei manifestate fata de altii.

Orgoliul da nastere la ambitii pentru putere, dar inaspreste inima si ne impiedica sa ne iubim semenii. Orgoliosul este convins ca el e intotdeauna drept si ceilalti nu. 

A incerca sa schimbi pe cineva e o forma de orgoliu. 

Cand, in sinea ta, crezi ca esti corect si ai dreptate in comparatie cu altul care, dupa tine, nu numai ca greseste, dar modul lui de gandire e complet deplasat, tu esti singurul care are de pierdut.

Daca te lasi stapanit de orgoliu, asta te va costa foarte mult in ceea ce priveste dragostea, relatiile, sanatatea si fericirea! Oare chiar merita?

Profilul psihologic al orgoliosului

Orgoliosul e cel care se cunoaste cel mai putin pe sine. E atat de plin de el, incat orice tentativa de a-l lamuri va fi sortita esecului. Nu vrea sa stie nimic. Nu suporta sa fie contrazis. Ii place compania oamenilor care il flateaza. Binele pe care-l infaptuieste cineva cu dorinta secreta de a fi aplaudat si glorificat se intoarce intotdeauna impotriva autorului sau.

Din acest motiv, atatia oameni incep un lucru cu bune intentii care, in final, se intorc impotriva lor, caci, pe parcurs, orgoliul a pus stapanire pe ei.

Exista doua forme de orgoliu: mental si spiritual.

Orgoliul mental il caracterizeaza pe cel care crede ca stie totul. De indata ce i se pun la indoiala cunostintele, orgoliul iese la suprafata si acesta este inceputul unei indelungi lupte obstinate pentru a-l face pe interlocutor sa-i inteleaga punctul de vedere. Il putem recunoaste pe orgolios dupa felul lui de a fi. Vorbeste repede, intr-un stil grabit. Vrea cu orice pret sa aiba dreptate si incearca in toate felurile sa se faca inteles.

O alta trasatura specifica orgoliosului este folosirea in mod curent a cuvintelor : „Da, stiam”. El stie totul. Daca intr-adevar stie totul, de ce se simte obligat sa spuna? Ti se intampla de multe ori sa rostesti aceasta fraza? In aceasta situatie, cel mai important este sa fii tu insuti convins ca stii. Tu si numai tu!

Daca ai fost intrebat „Stiai?”, era cu totul altceva. Era o intrebare care astepta un raspuns. Nevoia de a spune ca stiai ceva, fara a fi fost intrebat, se naste din orgoliu.

Orgoliul te face sa rezisti oricarei transformari interioare. Orgoliul incearca mereu sa te impiedice sa-l vezi pe Dumnezeu in fiecare om, sa ierti, sa-ti exprimi emotiile si sentimentele, sa fii tu cu adevarat, sa inveti sa te cunosti si sa evoluezi.

Orgoliul reprezinta de fapt exaltarea eului inferior, a personalitatii, in contradictie cu eul superior, individualitatea. Pe masura ce o vei dezvolta pe aceasta din urma, orgoliul va avea tot mai putina putere asupra ta.

Orgoliul spiritual

Atentie si la orgoliul spiritual! Pe masura ce o persoana evolueaza, ea devine tot mai constienta si pericolul de a se lasa stapanita de orgoliu va fi tot mai mare. Incepe sa se simta superioara celorlalti: „Eu sunt mai bun decat tine. El nu e atat de evoluat ca mine”. Aceste ganduri se nasc din orgoliul spiritual. 

Am cunoscut persoane care atinsesera un grad de evolutie ridicat dar, in momentul in care era vorba sa le fie de folos altora, s-au lasat stapanite de orgoliu si totul s-a intors impotriva lor.

Este foarte important sa fii atent in special cand devii mai constient. Faptul ca ai ajuns la un nivel mai ridicat decat altcineva nu inseamna neaparat ca acesta iti este inferior. Gradul lui de constiinta e inferior, dar puritatea sufletului sau e la fel de perfecta ca a ta. Numai exprimarea e diferita.

Daca ii privesti pe ceilalti ca fiind mai mici decat tine e ca si cum te-ai compara cu un elefant si i-ai considera pe ceilalti niste soareci. Crezi ca un elefant e mai valoros, ca animal, decat un soarece? E primejdios sa gandesti astfel. E ca si cum ai spune ca tu esti Dumnezeu si celalalt nu. Dar trebuie sa-l vezi pe Dumnezeu in fiecare om!

Solutia: iubirea

Totul revine mereu la acelasi lucru: dragostea. Fiecare semn de dragoste sfarseste prin a rezolva toate problemele si transforma totul in viata. Dragostea are o mare putere de vindecare fizica, mentala, emotionala si spirituala.

Acum iti dai seama probabil ca in spatele orgoliului se ascunde intotdeauna frica. Frica de a nu fi iubit, de a fi respins, judecat, criticat. Teama de a nu fi la inaltime intr-o situatie, teama de a pierde pe cineva sau ceva. Daca ai de-a face cu o persoana orgolioasa, incearca sa observi toata suferinta si teama ascunse in comportamentul sau. Poate ca va incerca sa te schimbe, sa-ti provoace teama prin atitudinea sa autoritara, transanta. Dar sa nu te lasi impresionat, caci in realitate este, probabil, mai speriata decat tine. Nu incerca sa-i raspunzi tot cu mintea. Vazandu-i suferinta, vei fi in masura sa ajungi la inima ei.

Exercitiu

La sfarsitul acestor rânduri, te sfatuiesc sa faci o retrospectiva a ultimelor trei zile.

Scrie tot ce-ti amintesti in legatura cu contactele pe cate le-ai avut (cu cei apropiati sau cu altii) – prin ganduri, vorbe sau fapte.

Fii sincer cu tine insuti. Nimeni nu se va uita pe foaia ta de hartie. Daca vrei, arde-o dupa ce ai terminat. Observa de cate ori te-ai lasat stapanit de orgoliu. Poate fi vorba despre orgoliu mental: „Eu stiu mai bine”, sau „Eu sunt mai bun”, Eu sunt mai important”.

Exercitiul n-a fost conceput pentru a te face sa te simti vinovat, ci pentru a te ajuta sa devii constient, sa-ti dai seama unde esti si ce hotarare trebuie sa iei. 

Observa cat te-a costat in ceea ce priveste sanatatea, linistea interioara, relatiile, fericirea, dragostea fata de ceilalti. Esti pregatit sa platesti in continuare acest pret?

Cand vei termina lista, studiaza fiecare situatie si du-te sa vorbesti cu persoana in cauza. Daca e cazul sa-ti ceri iertare, fa-o. Explica-i faptul ca te-ai lasat dominat de orgoliu. 

Spune-i ca nu erai cu adevarat tu cel care-i vorbeai, ca totul venea din orgoliu. Marturiseste-i ca ai decis sa fii propriul tau stapan, dar va trebui sa aiba rabdare cu tine, caci nimic nu se poate face de azi pe maine. Acest semn de dragoste te va ajuta, crede-ma.

Iata afirmatia pe care trebuie s-o repeti cat mai des posibil:

Ma accept cu orgoliul meu si ma eliberez treptat de el, încercând sa-l vad pe Dumnezeu in toti cei ce ma inconjoara!” 

Autor Lise Bourbeau - psiholog, scriitor, consultant, trainer 

(Va urma)

 - Partea a doua la articol aici